Toamnă
27 Oct 2010 16 comentarii
in amintire vie...., liceu, poZe...xD, simt ceva?, stare, zîmbet
Azi mă simt fericită. Chiar dacă, poate am dat de gol echipa, poate nu am fost la acel nivel la care s-au aşteptat, dar… eu fost.
Am putut să-i şterg lacrima Lenei, s-o fac să zâmbească, da, cu lacrimi, s-o fac să-mi simtă prezenţa şi să nu se simtă singură.
Lucrurile mărunte pun accentul pe ceva mare, important- pe noi, pe interiorul nostru. Şi contează acea perioadă când se găseşte o persoană să-ţi înţeleagă tristeţea fără a-ţi mai reproşa ceva. Se găseşte..pentru a fi alături, iar eu, eu preţuiesc.
Uitasem să public câteva poze făcute toamna, aici în blogul principal… [trageţi cu ochiul în cel secundar secundar ]
Toamna, pentru că o aşteptam, nu pe toată, numai o perioadă- acea a frunzelor. Acea care te face să speri, să visezi, să fii singură şi doar să priveşti.
Nemărginire apare în toate, chiar şi în ploaie, chiar şi în nori suri, chiar şi în ceaţă- densă, pură şi rece.
E frumos.
E frumos chiar şi dacă am ajuns acasă pe ploaie, udă, cu ochii mai vineţi ca de obicei, tremurând. E frumos.
October
30 Sep 2010 17 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, iluzii, liceu, loVe, poZe...xD, simt ceva?, stare, zâmbet şters Etichete:amintiri, Ana, dor, frunze, gânduri, noi, nuanţă, octombrie, ploaie, revedere, septembrie, stare, tangenţe, timp, vară, Victor, zâmbet
Octombrie- şi mai lasă o pată pe timp.
Septembrie prea greu a trecut, ca o vară de lungă. Iar vara, vara a fost frumoasă şi nu, plină de amintiri, zâmbete, tristeţe inhibată, fără regrete, revederi şi… a fost mărginită.
Un infinit de momente necugetate.
Azi, abia, am observat că ploaia are nuanţă… nu de pasivitate, ci de liniştire totală.
Abia azi, am observat că copacii prind rugină.
Luni vor fi dominaţi, deja. Frumos.
Eu vreau să alerg cu Ana printre frunze, ca în an, când asta ne mai scăpa de frig. Cu Ana, pentru că caracterele noastre completează toamna cu galben-oranj. Cu Ana, pentru că-s liberă, iar ea-mi face poze cu aparatul întors. Şi mă-nervează, şi-i explic, şi-o iubesc.
Noi.
Şi mai vreau să-mi completez noţiunea de dor cu Victor.
Da, toamna prinde a-mi lăsa în mine nuanţe surii şi vii colorate. Nu-mi determină asta starea şi parcă nu-mi pasă. E ca şi atunci când merg singură, printre elevi, cu căştile-n urechi. Mie nu-mi pasă, lor nu le pasă- echivalenţă.
Echivalenţă în suflet şi determinare de emoţii interioare, nu le permit să-mi iasă afară, e prea frig pentru asta. (:
Vreau. Vreau să ajung în mijlocul lui octombrie şi să aştept să plece.
Prea multe tangenţe pentru a fi lăsată în pustietate de gânduri, asta pentru că toamna e frumoasă şi pasivă.
Octombrie, bine ai venit şi… poţi să te grăbeşti.
P.S. DOR, doruri, s. n. 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ◊ Loc. adv. Cu dor = duios; pătimaș. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dorință. 3. Suferință pricinuită de dragostea pentru cineva (care se află departe).
Momente de la liceu.
19 Sep 2010 12 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, liceu, poZe...xD, zîmbet
Click pentru mărime normală.
Pete pentru început.
09 Sep 2010 13 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, liceu, poZe...xD, simt ceva?, stare Etichete:Anişoara, anturaj, dragoste, excepţii, Lena, liceu, lume, normalizare, nuanţe, persoane, ploaie, probleme, prostii
Alors on danse
Alors on chante.
: D
ae, ae, ae.
Mă uimesc singură cât de mult mă schimb. Mă schimbă lumea, mă schimbă anturajul şi da, cei pe care-i iubesc.
Liceul anul acesta are nuanţe asemănătoare cu acelea din anul trecut. Şi ele implică persoane care mă deranjează. Sunt o mulţime pe care îi iubesc strâns, tare, enorm şi nu mai ştiu cum să mai zic. Eram oarbă că n-o vedeam pe Anişoara în primul an. Acum sunt fericită. Şi sunt fericită că pot gândi asemănător ca Lena. Aceleaşi viziuni asupra unor probleme şi da… parţial viaţă dublată, implicată cu dânsa sau cel mai corect- legată de dânsa.
Fiecare caz are şi excepţii, chiar dacă nu-s semnificative.
În fine. Este şi o parte bună a lucrurilor, însă sunt şi persoane care reuşesc să-ţi întoarcă ziua invers. Şi-mi pare rău că unii ţin cu cei care fac prostii. Dintr-o parte se vede mai bine, iar lui nu-i şade să se comporte aşa prostesc. La dracu, are peste 100 de metri… 18 ani.
Mă irită, mă irităăă!!!
În fine, nu mai contează gradul de prostie ascuns în persoane.
Ar trebui să nu mai bag în cap tâmpenii şi să nu atrag atenţie la toate căzăturile care-s cu piedică.
Totul la un moment dat ajunge la o normalizare.
Şi eu… eu mă uit că plouă.
E frumos, da.
Post Scriptum
Te iubesc, Victor.
(:
La mulţi ani, blogulei!!!
07 Aug 2010 27 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, liceu, love < 33, poZe...xD, simt ceva?, stare, zîmbet Etichete:7 august, blog, citate, concurs, căderi, Florii, idei, La mulţi ani!, nivel, olimpiadă, Ophelia, perioadă, piese, progrese, regăsire, sentimente, tapat, versuri, vizitatori
…Cu toate că bloguţul meu rămâne în urmă cu o oră, ceasul meu arată că deja e trecut de 12, adică e 7 august.
A trecut un an de când am deschis pagina şi am început să scriu. Am scris pentru mine, nu m-am gândit niciodată că voi avea cel puţin doi vizitatori pe zi, în general nu m-am gândit niciodată la faptul că se vor găsi persoane care să citească.
Şi acum mă bucur nespus. Da, sunt fericită.
Pe parcursul a unui an m-am schimbat radical. Au fost perioade când am decăzut, m-am ridicat, am mers înainte. Au fost perioade când eram în pană de idei, când eram confuză, când vroiam să las totul baltă, să şterg , să uit.
…şiii, fără ajutorul acestui blog, n-aş fi observat progresele şi căderile mele. E unicul, care mă cunoaşte, căci în fiece post este o mică parte pe care eu o trăiesc şi parţial tot ce simt. Aceleaşi piese, versuri, citate… toate căutate după starea mea.
Tot el m-a ajutat şi în real. Trebuie să-i mulţumesc pentru premiul luat la Florii, trebuie să-i mulţumesc pentru teză şi olimpiadă. Tot el m-a încurajat să fac poze ..şi am ajuns să creez şi al doilea blog, subblog [idee n-am cum se scrie : D]
M-am ridicat. Şi aş putea spune că blogul n-ar fi supraveţuit doar cu mine şi atât. Nu.
Aţi dat viaţă voi. Eu doar am tapat iluzii, sentimente, dorinţe, iubire, uitare, greşeli… iar asta e doar un lucru neterminat.
Mă bucură faptul că am ajuns la cel nivel, când cineva se regăseşte în ceea ce scriu, mă bucură faptul că unii îmi vizitează pagina zilnic, unii au blogul meu ca pagină principală şi mă bucură faptul că datorită mie şi blogului s-au creat altele noi…
Vreau să-l felicit cu cei 22,571 de vizitatori, cu cele 415 posturi, cu cele 2,684 comentarii, cu majoritatea vizitatorilor fideli şi să-i urez “viaţă” lungă, posturi fără greşeli gramaticale şi fără prea multe critici.
Vă mulţumesc, vouă!!!
La mulţi ani, blogulei!
La mulţi ani, gânduri scrise pe ascuns!
La mulţi ani, prostii scrise-n fugă de un miop!
La mulţi ani!
P.S. La mulţi ani şi bloguţul Opheliei!
Autor: Botnaru Natalia
7 august
2010
Început de vară
01 Iun 2010 15 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, liceu, poZe...xD, stare, zîmbet
La radio este difuzată o piesă veche de tot, o ţin minte de mică, doar că denumirea…
Sunt în al noulea cer de bucurie că a venit şi vara)) Nu zic că anul şcolar a trecut greu, nu! Din contra, a trecut foarte, foarte repede. Cu noi colegi, multe nebunii, catalog ascuns, teme neînvăţate, dimineţi cu ochii umflaţi şi trezire la şase. Punct a pus ultimul sunet.
Toţi frumoşi, eleganţi şi doar unii trişti. Careu unde au fost prezenţi în jumătate din totalul elevilor. Numai la noi în clasă au fost absenţi marea majoritate. În fine, nu asta contează, contează faptul că am mai făcut vrio 200 de poze. 
Şi dacă să fac totalurile, în ultima săptămână cu clasa am făcut mai mult de 1000 de poze [inclusiv şi cele de la pădure]. Straşnic, mai ales pentru memoria calculatorul meu.
Şi eu care râdeam cândva..când fratele-mi spunea că are 20 mb liber xD
În final, o să postez câteva poze să vedeţi că deja sunt mare xD
P.S. Felicitări cu 1 iunie ^^
P.S.2. Felicitări şi lui Costea [să creşti maaaaare xD ]
P.S.3. Vacanţă plăcută tuturor!!!
Planuri :)
28 Mai 2010 6 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, liceu, zîmbet
Mă încântă vocea Nataliei Merchant şi am deja două zile de când ascult două piese neîntrerupt. Ophelia a fost prima pe care am găsit.o =]
Emmm, vreau să-mi cer scuze unor prieteni pentru faptul că n-am răspuns o perioadă pe skype şi nici n-am scris nimic [mă rog, rar când scriu prima, nu vreau să dernajez pe cineva sau să spună "Iar îmi scrie.."], pur şi simplu nu-mi mai merge netul. Se opreşte peste fiecare un minut, se porneşte şi până încarc pagina iar se opreşte. Şi aşa se joacă de trei zile. Trebuie să le mulţumesc celor de la moldtelecom, că când mi-au pus internetul am aşteptat vrio săptămână de la încheierea contractului să vină să mă unească [poate să-ţi crească şi barbă] şi acum pentru modem- o bucată de plastic încleiat cu super-clei, care după câteva luni miroase de la el a pene arse. =S
În fine, luni facem ultimul sunet şi chiar închei cu anul ăsta. Până atunci… mâine mergem cu clasa la pădure şi dacă va fi furtună mergem la un coleg acasă xD
Şi….nu mai ştiu când o să pot sta normal pe net, cine ştie ce are modemul meu, de aceea voi scrie când voi putea.
P.S. Din nu ştiu care motive, unul din prieteni nu mai vrea să vorbească cu mine, iarăşi am făcut ceva sau am spus ceva ne la locul lui =’[
Îmi pare rău..
Reîntors!
23 Mai 2010 8 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, liceu, poZe...xD, stare, zîmbet
Bună dragilor!!!
Spuneţi mamii, v.a fost dor? ^^
Chiar dacă o să negaţi, eu ştiu că nu-i adevărat. xD
Ei bun, eu am revenit. Tezele le-am dat, nu am rămas cu lucrul pe vară, mama merge la cursuri, al treilea an o să-mi sărbătoresc ziua de naştere singurică şi în sfârşti mai am o săptămână şi termin primul an de liceu. Primul an cu atâtea cunoştinţe şi chiar prieteni.
Sunt fericită că am întâlniut-o pe Lena.wiiiii!!!
Ieri a fost hramul, probabil cel mai stupid hram organizat vriodată! Nu l-au făcut în vechiul loc, ci la casa de cultură. =S
Măcar am fost cu Lena şi nu m-am plictisit aşa tare. Am văzut-o pe Alinuţu, doar că la început mi se evaporase toate cuvintele şi… nu-mi pot explica de ce. Ce am putut să spun e doar că mi-a fost dor. Şi Mihai şi Dima, ehhh sht!
Sper ca vineri şi sâmbătă şi duminică să fie cald xD Vineri îmi iau rămas bun de la liceu pe o vară, sâmbătă ne ducem la pădure, iar duminică trebuie să ajung acasă ^^
Şi cam atât cu planurile.
=]
P.S. La mulţi Ani, Phell!
:hug:
cai verzi pe pereţi ^^
14 Mai 2010 4 comentarii
in amintire vie...., friends...^^, liceu, poZe...xD, stare, zîmbet
Îmi dau seama că dacă nu scrii o perioadă, îţi mor gândurile. Nu mai ai ce scrie, de fapt, eu mereu pot să înşir ceva, doar că uneori fără sens, ca de exemplu acum. Am verificat conturile şi am intrat în blog în fiece zi, însă vedeam postul anterior şi mi-aduceam aminte… Mă rog. De asta am hotărât să nu mai fie primul- se primeşte că e o onoare pentru cineva.
..am dat o teză şi lucrarea la franceză. Măcar ceva bun. Cred, că la acestea două n-o să iau mai puţin de 9.)) În schimb m-aşteaptă mate şi fizica. Ahhh iubirile mele!
În ultima vreme prea mult visez. Poate că e oboseala şi gândurile că vine vacanţa sau e altceva la mijloc. Gândurile care aşa de mult mă deranjau şi mă stresau cu o lună în urmă, acum nici nu mă mişcă. Nu mi-i dor de nimeni. Nu duc lipsă de comunicare, mi-au reîntors zâmbetul, doar că nu ştiu pe cât timp.
Mâine vor fi ceva schimbări. Ei bine, cineva face un efort pentru mine şi trebuie să mă învăţ să-l preţuiesc. Mă irită doar un singur lucru- când totul pare a fi aşa de…perfect şi frumos, trebuie să apară cineva la orizont. Dar nu contează.
Speram că mâine seara să lucrez în celălalt blog…da cu toate planurile altora şi din cauza faptului că cineva mă scoate din casă cu forţa, mai amân pe câteva săptămâni. Oricum, şi poze voi face mai multe))
În fine, tot ce se face, se face spre bine.
Iar eu visez..la cai verzi pe pereţi! Şi doar eu ştiu ce înseamnă asta.
^^
Persoane.
25 Apr 2010 4 comentarii
in friends...^^, liceu, poZe...xD, simt ceva?, stare, zîmbet
Cel mai mult mă bucură faptul, că am greşit atunci când eram supărată pe toată lumea şi boala pe care o aveam în interior şi de care încă nu m-am lecuit, a început să se amelioreze. Ura din mine îşi face apariţia foarte rar şi doar atunci îmi ud genele. Atunci mă urăsc pentru ceea ce sunt.
Mi-am dat seama că de fapt, mă înconjoară nişte persoane rare, dacă să spun aşa. Persoane care nu mă ştiu, practic deloc, însă care mi-au demonstrat într-o oarecare măsură că, deja, ţin la mine. Faţă de cei ce-i ştiu de cândva…
Cel mai mult m-am schimbat în acest an. Cel mai mult m-am maturizat…tot în acest an. Am întâlnit persoane, care nu fac nimic deosebit, însă care mă învaţă atâtea. Am întâlnit persoane, care nu fac totul pentru sine, ci pentru noi.
Ştiu că de multe ori vorbesc aşa, iar după aceasta mă dezamăgesc total. Nu e prima dată şi plus la asta, Lena de mii de ori mi-o zice.
Uite, acum chiar sper, ştiind că speranţa moare ultima şi totuşi moare şi probabil voi muri eu înaintea ei.
Comentarii recente