Linişte

13 Ian 2012 Lasă un comentariu

by NathaLee in amintire vie...., poZe...xD, stare

Visurile copilăriei mele stau aruncate după un smog din ţigara arsă pe jumătate.
Miros îmbibat în păr şi particule de nervoză trecânde.
Ceea ce cândva îmi dădea puteri, într-o singură dimineaţă, a cărei ninsoare era învinsă de ploaie, s-a şters inconștient din memorie. Nici măcar n-am nevoie. Iar dorul, mereu am suferit de această boală. E incurabilă. Se simte lipsa conversaţiilor banale şi e mai bine aşa.
Nu am cerut niciodată nimic..Însa întotdeauna am sperat, am visat, am tânjit la mai mult.. ca într-un final să dispar?!
Am încetat să te iubesc, când m-ai transformat în pariu. Sau.. poate că nici nu te-am iubit, cel mai probabil.
[...] Calmă acum, îmi alint orgoliul cu cafeaua-mi amară.
Tu.. eşti ca liniştea în NY – nu exişti.